Ca nuca-n perete. De zidarie, nu de paianta !

De fapt a fost o faza tare.
Eu, de fapt am fost penibil.
De fapt a fost interesant.
De fapt ar fi putut fi fructuos si previzibil. Dar nu a fost.

ieri la ora 17.50 terminam masa de amiaza. Sotia terminase si se uita la TV.
Suna telefonul. Era un prieten. Si ma vrea pe mine. Ea imi da aparatul. Mai aveam o jumatate de placinta cu mere de mancat. Am lasat-o pe farfurie ca sa vorbesc.
Dupa un salut in graba imi zice
- Vrei sa mergi la Opera azi la 19.00 ? Ca am primit niste invitatii....
- Da, as merge, n-am mai vazut sala Operei din 1994 ... Dar ce este ?
- Pai o prezentare de moda pentru vip-uri si apoi canta ceva aia de la opera.... Stii ce-i aia prezentare ... Niste fete cu haine fistichii, pentru VIP-uri...
OK, merg pentru sala si pentru muzica. Ca hainele de fitzosi nu ma pasioneaza. Si nici....(vroiam sa continui ca nici fetele care le prezinta, dar nu am mai apucat.)
- Atunci vino acolo si iti dau eu o invitatie. La cat ajungi ?
- Daca plec in 5 minute, ajung bine, cel putin la 7 fara un sfert...
- Bine, ne vedem acolo, ca eu vin cu cu inca vreo 3 persoane...

La 18.05, deci cu 5 minute intarziere plec din casa relativ val-vartej. Aveam 5 minute intarziere. M-am imbracat cu ce am fost la serviciu. Si este SINGURA tinuta pur hippie din cele vreo 8 seturi de haine pentru iarna. Era o camasa groasa cu triunghiuri rosii, maro, albastre, verzi si negre, asortate destul de frumos si cu niste desene stilizate geometrice pe liniile verzi. Model hippie asortat, frumoasa si pentru un ne-hippiot. Peste aveam un plovar rosu inchis spre visiniu, cu cate o dunga alba pe maneca, in lung, si cu ceva negru orizontal pe piept si pe spate. Cam tipator, mie nu imi place, dar cu camasa aia merge la serviciu ... Peste toate un hanorac cu gluga, gri-kaki, cam ponosit... Asta explica prima parte din titlu!

Ajung la 7 fara 20 in fata Operei. In 5 minute Intra Oprescu, si mai intra si vreo 4-5 televiziuni. Nu cu el, unele intra inainte, altele dupa.
Vine si prietenul. Imi da invitatia si zice ca se duce la Metrou sa ia pe ceilalti la fara 10. Ii atrag atentia ca astia sigur inchid usile la fix deoarece au venit o groaza de televiziuni si, colac peste pupaza, primarul Oprescu.

Deschid Invitatia pe strada si vad ca este vorba de Premiile Revistei VIP. Gala Premiilor in Artele Spectacolului Muzical 2011.
Nasol. Era super-bine sa fi stiut dinainte.
Mai scria ceva acolo, dar nu se vedea la lumina ce o dadea cu zgarcenie Primaria generala a lu' susnumitul. Eu stiu cine patroneaza si a cui porta-voce este revista VIP, inca din 2007 de la Plecarea lui Motzu... Dar degeaba, daca nu am stiut unde voi merge, tot degeaba.
Intru in Opera. Toate luminile aprinse in Hol. Era ca la soare. Nu imi cere nimeni Invitatia. Se ofera in schimb sa ma serveasca cu sampanie. Refuz politicos, nu vroiam sa risc sa fac si extrasistole, ca tensiune cred ca aveam deja. Ca eram singurul cu Invitatia in mana si citisem ce scria acolo cursiv. De exemplu ca la manifestare este Dressing-Code, negru sau gri.

Mi-am dat haina groasa la garderoba. Asta era cea gri-kaki, cam la limita cerintelor lor. Am intrat apoi in sala, am mai studiat Invitatia sa vad daca scrie vre-un loc. sau rand, sector, etc. Nu scria nimik. Am vazut ca mai erau si unele invitatii rosii. A mea era neagra. Dar lumea se aseza oricum, indiferent de culoarea de pe Invitatii. Asha ca m-am asezat si eu pe undeva prin mijlocul salii ca fatza-spate si langa aleea de la 1/3 dreapta. In fatza cu 3 randuri mai era un barbat cu pulovar roz cu maro, in dungi orizontale, mai oribil ca al meu. Eram SINGURII barbati imbracati aiurea din toata sala aceea. Restul barbatilor erau la costum si cravata. Sau camasa, cravata si pulovar inhis la culoare. Cu par lung mai erau, si inca destul de multi. Femei imbracate in afara codului de dressing mai erau, dar foarte putine. Sala nu a fost full, dar jos si la primul rand de loje a fost cam 80 % plina. Sus la balcon era complet gol. Asta explica mijlocul titlului !

Spectacolul a fost frumos organizat. Scena Operei Romane era saracacioasa, dar aranjata cu bun-gust. Cateva fasii verticale de folie metalizata, dispuse aparent intamplator. Fundalul Scenei era Cerul Noptii cu Stele. Aceleasi Stele din Holul cu Constelatii. Ala de care am mai scris pe Site.
Plicurile celor premiati contineau doar Diploma. Sincer as fi preferat sa fi fost invitatii pe hartie normala si fara protocol comestibil dar premiantilor sa li se dea si altceva decat tapet pentru pereti. Nu am sa scriu nume de premianti. Astea le gasiti in ziare si la TV. Ca au fost cel putin 14 echipe cu camere de filmat prezente la Eveniment.
Era o prezentatoare dragutza (care a facut si cateva greseli gramaticale minore) care chema pe Scena un VIP. Acesta personalitate deschidea un plic si in cadrul unui mic discurs citea numele premiantului. Care premiant urca si el pe Scena si tinea un mic discurs liber. Au fost intercalate si 4 momente artistice frumoase, unul instrumental, unul de opera, al treilea de dans si al patrulea de balet.

Printre VIP-urile care au urcat pe Scena au fost : Directorul Radiodifuziunii, Directorul General al TVR, Ministrul Mediului, Fostul ministru al Educatiei, Primarul Capitalei Sorin Oprescu, fostii Presedinti Ion Iliescu si respectiv Emil Constantinescu, Directorul Operei Romane, Seful Comisiei parlamentare pentru Cultura. Si altii, pe care nu i-am retinut. Poate au mai fost si alte VIP-uri, dar nu au urcat pe Scena. Ca nu ii cunosc eu pe toti... (!!!)
Toti stateau in sala, atat inainte de a urca pe Scena cat si dupa. In sala si in holurile Operei nu erau bodyguarzi. Nu erau decat ospatari si invitati. Nici macar plasatoare nu erau. :(

Dupa ceremonie a urmat partea de socializare a manifestarii. Toata lumea a iesit in holul mare. Erau deschise usile cele mari spre afara si era un frig crunt. Asha ca mi-am luat haina de la garderoba. Arata urat dar macar era in jurul culorilor cerute. Acolo, in Holul Operei s-au servit mini-sandwick-uri si prajiturele. De asemenea vin, coniac si sucuri. La liber dar nu chiar suficient. Daca stateai de vorba se putea sa ramai si fara. Mai ales ca era cam inghesuiala. Singura lipsa o constituiau servetelele si cosurile pentru hatiutele pe care erau mini-gustarile. Mici dar de calitate. Si bune si frumoase.
M-am tot invartit incolo si incoace, doar-doar dau de vre-un cunoscut. Prietenul nu era. Deci nu a mai putut intra. Nici pe altcineva nu am gasit. Dar l-am vazut pe Oprescu de la 1m. La fel , l-am vazut pe Iliescu de la cam aceeasi distanta. I-am spus pardon lui Emil Constantinescu, deoarece s-a dat in spate in timp ce eu mergeam. Amandoi aveam ca tinta o trecere ingusta intre un stalp si o statuie... Intr-un tarziu, am gasit-o refugiata intr-un coltz, stinghera, fara nimeni din grupul de tineri care o insotea de fiecare data in cluburi, pe PAnda. Statea si bea ceva. Nu o baga nimeni in seama.
Da.
Florian a avut doi reprezentanti la aceasta AGAPA. Ca asta a fost de fapt evenimentul acesta. Pentru cine nu stie, Agapa este o intalnire informala a Masonilor. Revenind, Motzu ne-a avut acolo pe Anda si pe mine. Amandoi am fost pe dinafara. Nebagati in seama si fara sa ne facem remarcati prin ceva. Cel putin in prima jumate de ora. Ca pe la 10.30 se cam terminasera toate cele de mancat si de baut si frigul siberian facuse holul Operei total impropriu socializarii. Lumea incepuse sa plece. Si eu am plecat. Anda a mai ramas, pitita (intepenita de fapt) intre tejghea si geamul cel mare. Gasise o femeie cu care mai schimba cate o vorba din cand in cand, trista, pe langa paharul cu vin sau coniac. Nici ea nu era imbracata conform dressing-code. Am incercat sa ii captez privirea de la distanta, dar aceasta era pierduta undeva in zari indepartate ... Desi nu am cine-stie-ce dimensiuni fizice, in spatiul acela unde se bagase ea era imposibil sa incap.
Asta explica ultima parte din titlu.

Eu as fi incercat sa ma bag in seama, sa vad ce si cum se poate vorbi cu VIP-urile astea, colegi de Organizatie cu Florian. DAR asta doar daca as fi stiut dinainte unde voi merge. Si daca ma imbracam IN TINUTA manifestarii. Ca am costum gri inchis. Am si cravate. Am si pardesiu maron inchis. Nu le port in mod obisniuit. De fapt nu le-am mai purtat de vreo 10 ani. Dar sunt in dulap si, teoretic, ar fi trebuit sa ma incapa... Ar fi fost super-interesant. Mai ales ca erau si discutii in grup de 4-5, unul din grup fiind un reporter. Asta este RARISSIM la personalitati de nivelul asta. Si SIGUR era liber pe bune, nu erau bodyguarzi sau programari. Insa imbracat asha cum eram eu nu se putea. Florian a fost prea atent la tinuta cand era in Organizatie. Si orice incercare de a ma lega in vre-un fel de El ar fi avut efecte negative din cauza modului cum aratam. Simteam clar asta si in consecinta m-am abtinut.

A fost Odata ca Niciodata. IERI.
Ca daca n-ar fi, nu v-as mai povesti.
Ai inteles ?

SORRY.
Scuze ca am incalcat atat de grav eticheta. Desi nu prea e vina mea, imi cer scuze Organizatorilor pentru acest fapt-divers, strident-colorat (care, colac peste pupaza, le-a mancat 4 prajiturele si le-a baut doua sucuri)
Scuze Florian ca am pierdut ocazia si nu am reusit sa socializez nimik, nici despre Tine si nici despre probleme Culturale, Nationale sau Personale.
Asha a fost sa fie.

Poate va mai fi. Roata se invarte, Lazare !
Ai inteles ?

Al tau putin luat, hippiepittis
P.S. Postarea asta o las cu alb pe fond negru. Macar ea sa respecte Dressing-code de la Manifestarea VIP !